Psihotraumatologie

În încercarea de a lăsa timpul să decidă, se constată că lupta dintre memorie și uitare creează o istorie.

Evenimentele traumatice se pot produce sau nu izolat, pot să apară simultan pe parcursul vieții unei persoane.

Exemple de evenimente cu impact specific traumei sunt:

Agresiuni fizice – accidente, loviri, chiar și în perioada prenatală;

· Nașteri dificile; boli;

· Neglijarea copilului;

· Agresiunile și abuzurile: emoţional, fizic, sexual;

· Separarea membrilor prin părăsire, divorţ – mai ales la vârste mici;

· Decesul unei persoane dragi / ființă de atașament;

 · Boala gravă a unei persoane dragi;

· Absența mijloacelor de trai: sărăcia, șomaj, traiul pe străzi;

· Delicvenţa unui membru de familie, în special părinte;

În evaluarea și intervenția psihologică se ține cont și de aspecte legate de:

• factorii pretraumatici – înainte de evenimentul traumatic : de temperament, factori de mediu (statut socio-econimic, nivel de educație, decese in familie, disfuncții în relațiile dintre membrii familiei, nivel scăzut de inteligență, statutul de minoritate etnică), factori genetici și fiziologici care includ și vârsta la care a avut loc traumatizarea.
• factori peritraumatici – în timpul evenimentului traumatic: cu cât magnitudinea traumei este mai mare cu atât riscul de PTSD este mai mare și aici un factor important îl reprezintă percepția persoanei cu privire la evenimentul traumatic, percepție care poate fi influențată de factorii pretraumatici menționați anterior. De asemenea, poate apărea și disocierea care are loc în timpul traumei și care poate persista o perioadă nedeterminată de timp după eveniment, în cazul în care persoana nu o conștientizează – ceea ce poate ridica din nou dificultăți de evaluare în lipsa pregătirii de specialitate.
• factori posttraumatici – dupa evenimentul traumatic: de temperament (aprecieri negative, strategii de adaptare inadecvate și dezvoltarea tulburării acute de stres), factori de mediu (expunerea la elemente ce provoacă rememorări ale evenimentului traumatic). Aceste elemente, de asemenea, pot fi conștientizate sau nu de individ, iar strategiile de adaptare pot fi considerate adecvate, în cazul în care nu se face o evaluare de finețe a detaliilor.

Instrumentele de evaluare clinică, interviul clinic structurat și scalele specifice în caz de trauma, validate științific  sunt utile de cele mai multe ori. Pe lânga utilizarea corespunzătoare a acestora, aceste instrumente sunt  completate de pregătirea de specialitate.

De ce este necesară pregătirea de specialitate în psihotraumatologie? Pe lângă interviul clinic structurat, scalele de autoevaluare PTSD pot surprinde aspecte esențiale. Însă, luând in considerare aspectele ce țin de percepția traumei: sunt cazuri în care, de exemplu, violența fizică este o normalitate în anumite medii disfuncționale. Însa, această normalizare poate fi doar o strategie de adaptare la mediu.

Mai mult decât atât, specialistul poate identifica ce este real și ce este imaginat (de exemplu amintiri fabricate din povestiri ale unor persoane impactante, legate de un eveniment traumatic și care pot induce stres, căpătând valoare de adevăr) și de asemenea, poate sesiza blocarea amintirilor sau fazele traumatizării 

De asemenea, evaluarea și intervenția psihologică de specialitate în psihotraumatologie tine cont și de următoarele variabile:

• Eveniment – impact, predictibilitatea lui, durata, importanța
• Situația, contextul – unde era situată persoana în timpul evenimentului, care au fost aspectele cu impact personal, ce legătură a fost între persoana și contextul respectiv
• Detalii – elementele din context
• Timpul – timpul petrecut in contextul traumatic.

În cazul victimelor accidentelor rutiere, am creat la Expert Psy primul centru din România de evaluare și intervenție. La Expert Psy se realizează și rapoarte de expertiză judiciară/extrajudiciară

http://www.expertpsy.ro/wordpress/index.php/accidente-de-circulatie-sau-de-munca/