Categories
Articole

Ce este Efectul Forer. Mecanismul subtil prin care ne lăsăm păcăliţi de horoscop sau de testele comerciale de personalitate

Multora dintre noi ni s-a întâmplat să dăm curs unui test rapid de pesonalitate publicat în reviste sau pe Internet şi să constatăm că ne regăsim în evaluarea rezultată. La fel de bine, descoperim că horoscopul ni se potriveşte mănuşă, aproape de fiecare dată. Tarotul şi alte forme de ghicit, în cărţi, stele ori ghioc, dau şi ele, aparent, rezultate. De fapt, este vorba despre ceea ce psihologii numesc “Efectul Forer”.

“Efectul Forer apare atunci când oamenii acceptă feedbackuri despre personalitate care se bazează pe generalizări, care sunt adevărate pentru toată lumea, dar le preiau ca fiind specifice doar pentru ei înşişi”, explică, pentru Adevărul, psihologul Erna Constantin.

Un test psihologic adevărat este cel făcut  de un specialist în baza unor întrebări ale căror răspunsuri sunt analizate particular şi interpreate ştiinţific, chiar dacă avem tendiţa să ne entuziasmăm când consatăm că şi după un chestionar rapid, de pe o platformă oarecare, ne regăsim în evaluarea sumară rezultată din contabilizarea răspunsurilor. Dacă am privi un pic mai obiectiv lucrurile şi am compara aceste evaluări, am putea avea surpriza să constatăm că indivizi foarte diferiţi de noi se vor regăsi în  descrierea pe care iniţial am privit-o ca fiind particulară.

“Efectul Forer, denumit şi efectul Barnum, este un fenomen psihologic obişnuit, prin care indivizii acordă credit unor descrieri referitoare la personalitatea umană, presupunând că acestea le sunt specifice, sau le sunt adresate exclusiv, când, de fapt, aceste descrieri folosesc termeni suficient de generali pentru a se aplica la o gamă largă de oameni. Acest efect poate fi o explicaţie, parţială, pentru acceptarea la nivel macro a unor credinţe şi practici paranormale, horoscop, prezicerea destinului sau asa zisele teste comerciale de personalitate. Când mă refer la teste de personalitate comerciale, mă refer la cele care nu au licenţă specifică utilizării lor în psihologie”,  mai spune specialistul.  

Evaluările atribuite acestor teste comerciale, ca şi horoscopul ori prezicerile au, de fapt, caracter general, oricât de particulare ni s-ar părea nouă descrierile.

“Un exemplu ar fi <<te simți mai confortabil  să cunoști o persoană  înainte de a-i spune lucruri intime despre tine>>. Aceasta poate fi o caracteristică ce se poate aplica la un număr mare de oameni, însă cel care o citeşte poate avea tendinţa să creadă că i se potriveşte numai lui. Se întâmpla acest lucru pentru că fraza vine ca urmare fie a unui răspuns la un test, fie ca urmare a unei asa zise preziceri a viitorului”, arată Erna Constantin.  

Un experiment făcut cu o grupă de studenţi a arătat cât de uşor putem fi convinşi  să luăm drept personală o descriere generală.

“Un profesor numit Forer le-a dat teste de personalitate studenţilor săi. Fără să le comunice, iniţial el a ignorat răspunsurile date de studenţi şi i-a făcut fiecăruia o evaluare identică. Toţi au considerat că răspunsurile obţinute la test li se potrivesc şi că acele trăsături îi caracterizează. Apoi, răspunsurile au fost analizate. Primii trei itemi au fost: ,,aveți mare nevoie de alți oameni să vă placă și să vă admire”, ,,aveți tendința de a fi critic față de voi înșivă”, ,,aveți resurse pe care nu le-ați utilizat la adevărata valoare”. Studenţii au fost rugaţi să coteze aceste răspunsuri pe o scală de la 0 la 5 şi s-a constatat că rezultatul final pentru majoritatea a fost 4,3. Deci, un scor destul de mare, astfel că s-a constat că aceste caracteristici au caracter general şi nicidecum unul particular”, mai spune psihologul.

Cu cât chestionarul este mai stufos, iar întrebările au caracter mai intim, cu atât creşte convingerea noastră că evaluarea ce ni se face este mai exactă.

“Doi factori sunt importanţi în producerea efectului Forer. Unul dintre aceştia este conţinutul descrierii în care se pune accentul pe raportul dintre evaluările pozitive şi cele negative. Celălalt factor este încrederea pe care persoana respectivă o atribuie descrierii pe care o va primi. Cu cât îi sunt cerute mai multe informaţii legate de aspecte particulare, cum ar fi ziua, data, anul naşterii, sau numărul de fraţi, surori, cu atât persoana respectivă se aşteaptă să primească o descriere personalizată, deşi în descrierea primită sunt caracteristici vagi, generale, superficiale”, mai spune Erna Constantin.   

Asta nu înseamnă că nu există şi teste psihologice profesionale, în care putem să credem cu adevărta  (cele cu licenţă de utilizare în psihologie). Acestea, spre deosebire de primele, care furnizează descrieri generale, chiar analizează particularităţile fiecărei persoane în parte.

“Ceea ce se poate face în acest caz este comparaţia obiectivă, realistă, cu alte persoane care prezintă alte caracteristici particulare, dar cărora li se potriveşte descrierea generală. Efectul Forer poate fi combătut prin analiza sinelui, concentrată pe particularităţi individuale, în raport şi în acord cu dezvoltarea proprie, cu experienţele şi trăirile personale”, încheie Erna Constantin.

Articol de Cristina Stancu

Citeste mai mult in Adevarul

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *