Legătura dintre imaginaţie şi griji. Explicaţiile unui psiholog

Viaţa este compusă atât din evenimente pozitive, cât şi din evenimente negative, iar grijile, ca şi aşteptările pozitive, pot fi modalităţi de a controla ceea ce este incert. Psihoterapeutul Erna Constantin arată ce stă la baza grijilor şi de ce temerile din prezent pot fi rezultatul modului în care am interiorizat experienţele trecute.

Imaginaţia joacă un rol important când vine vorba de aşteptări.

”În primul rând este necesară definirea a ceea ce înseamnă imaginaţie. Fiecare student la Psihologie ştie, în linii mari, că imaginaţia este un proces cognitiv complex de elaborare a unor imagini şi proiecte noi, pe baza combinării şi transformării experienţei. Însă în lucrul în psihoterapie această definiţie capătă noi dimensiuni. Astfel că este important de ştiut care este istoricul de viaţă al persoanei, care lucrează ca o fundaţie pe care se clădeşte dezvoltarea umană ulterioară”, explică, pentru Adevărul, psihologul şi psihoterapeutul Erna Constantin. 

"A considera că în viitor se pot produce numai şi numai evenimente sau situaţii pozitive poate genera un dezechilibru" 

Imaginaţia este definită drept capacitatea omenească de a transforma reprezentările care reflectă realitatea existentă şi de a crea, pe această bază, noi reprezentări. Cu imaginaţia ajungem să ne creăm aşteptări pozitive sau, din contră, negative, griji.

”Imaginaţia la nivel psihologic nu este utilizată greşit sau corect, deşi există un astfel de mod de a defini situaţiile, insă cu referire la utilizarea imaginaţiei în mod constructiv sau distructiv pentru persoană. Dacă imaginaţia cu privire la ceea ce se va întâmpla în viitor este una care pare să se compună din imagini catastrofice sau care pot sabota acţiunile prezente, atunci imaginaţia poate fi utilizată într-un mod care dezavantajează. De asemenea, a considera că în viitor se pot produce numai şi numai evenimente sau situaţii pozitive poate genera iarăşi un dezechilibru, intrucât starea de echilibru ia în considerare atât aspectele pozitive, cât şi aspectele negative, în mod realist. Pe de altă parte, a vorbi despre viitor implică luarea în considerare a incertitudinii, întrucât nu se ştie exact cum va arăta acesta”, arată specialistul.

Expresia "noi nu avem noroc" poate fi nocivă  

Psihoterapeutul spune că învăţăm incă din familia de bază cum să ne raportăm la viitor: dacă am trăit într-un mediu în care au primat expresii precum <<tu trebuie să câștigi>>, <<tu ești cel mai bun>>, atunci vom alege să câştigăm şi chiar ne vom orienta către acest aspect, cu toate resursele noastre, însă în momentul în care vom câştiga s-ar putea să nu ştim să se bucurăm, pentru că victoria este o normalitate, iar în momentul în care vom  pierde, este posibil să gestionăm în mod dezavantajos eşecul sau chiar să trăim un şoc.

„Pe de altă parte, dacă persoana a trăit intr-o familie în care expresii precum <<tu trebuie să  muncești din greu pentru a deveni cineva>>, <<noi nu avem noroc>>, <<alții reușesc pentru că au bani>>, atunci individul se va conforma la ceea ceea ce ştie atunci când va alege, conştient sau nu, să acţioneze. Dacă va pierde nu va fi supărat pentru că deja i se pare o normalitate, iar dacă va câştiga este posibil să nu ştie să îşi trăiască bucuria sau poate să nu îi vină să creadă că a câştigat: <sigur nu e o greșeală? Eu n u am câștigat niciodată nimic.>. Aceasta pentru că este posibil ca ceea ce reprezintă un câştig sau o realizare în viaţă să nu fie perceput ca atare”, spune Erna Constantin.

Psihologul arată cum temerile sau grijile din prezent pot fi rezultatul modului în care individul a interiorizat experienţele trecute şi pe care acum le proiectează asupra viitorului.

“Astfel, grijile pot avea la bază următoarele criterii: aşteptările prea mari legate de o situaţie, fără a lua în considerare resursele personale de gestionare a acesteia sau toate elementele care compun situaţia respectivă; tendinţa de a vedea o problemă în mod global şi nu compusă din elemente care ţin de alte persoane, de fapte care există independent de propria persoană plus elemente care ţin de modul în care persoana ştie să gestioneze o problemă; comparaţia facută „din exterior“ cu alte persoane, care în viziune personală par a fi mereu mai fericite; felul în care fericirea este percepută sau definită la nivel subiectiv care poate fi de atins sau de neatins”, mai spune specialistul.

Se întâmplă însă să nu putem concepe că vom fi doar fericiţi şi să aşteptăm pur şi simplu nefericirea, creând cu pesimismul nostru premisele ca aşteptările să se adeverească.

“Sunt persoane care consideră că după fericire vine nefericirea, fâcând astfel din viitor o certitudine, sau persoane care nu conştientizează impactul eforturilor lor. Aşadar, chiar dacă la nivel conştient se consideră că viaţa este compusă atât din evenimente pozitive, cât şi din evenimente negative, grijile, ca şi aşteptările pozitive, pot fi  modalităţi de a controla ceea ce este incert”, încheie psihologul şi psihoterapeutul Erna Constantin.

Articol apărut în Adevarul

Please follow and like us:
0