Când şi de ce e necesară psihoterapia: „Se sparge mitul conform căruia doar persoanele slabe merg la psiholog“

Deşi încă mai sunt multe voci care spun că numai ”nebunii” au nevoie de psihoterapie, statisticile arată că tot mai multe persoane conştientizează nevoia intervenţiei de specialitate atunci când se simt depăşite de situaţie. Iar această conştientizare este şi cheia reuşitei unui astfel de demers.
“Psihoterapia descrie procesul al cărui scop este reducerea suferinţei emoţionale. Acest serviciu este destinat persoanelor care se luptă  pentru a face faţă problemelor din viaţa lor (indiferent de locul de muncă sau de altă natură) şi care se confruntă cu probleme care necesită mai multă atenţie individuală. De cele mai multe ori, persoanele care recurg la psihoterapie sunt în faza în care resimt un disconfort emotional, afectiv şi cognitiv sau atunci când constată că un anumit comportament aduce mai mult dezavantaje decât avantaje”, explică, pentru Adevărul, psihologul şi psihoterapeutul Erna Constantin. 

 Psihoterapia, a avansat semnificativ în ultimii ani

Fobiile, anxietăţile, depresiile, atacurile de panică, disfuncţiile sexuale şi orice alte probleme care ne perturbă semnificativ viaţa cotidiană pot fi depăşite mai uşor cu ajutorul unui psihoterapeut. Uneori, numai cu ajutorul acestuia. Oricât de puternici ne-am dori să părem în faţa acestor probleme şi oricât de convinşi am fi că doar noi înşine ne putem fi de folos, este bine de ştiut că un specialist are la îndemână nişte ternici omologate care ne-ar putea ajuta mai mult decât o putem face singuri.

 „Întregul domeniu al neuroştiinţei şi, ca rezultat, psihoterapia au avansat semnificativ în ultimii ani, cu îmbunătăţiri ale tehnicilor bazate pe cercetări ale modului în care funcţionează creierul uman. Asta înseamnă că avem o idee mult mai bună despre modul în care creierele noastre procesează informaţii. Ca urmare, terapia este acum mai rapidă, concentrată şi eficientă. Şi este din ce în ce mai cunoscut în România rolul psihoterapiei, făcându-se diferenţa clară între o persoană avizată, un specialist, care rămâne obiectiv în vederea găsirii împreună cu persoana cu care lucrează, a soluţiilor specifice de echilibrare a cogniţiilor, comportamentelor şi emoţiilor şi o persoană care, prin prisma apropierii afective nu poate fi decât subiectivă”, mai spune specialistul.  

Desigur, suportul psihologic al celor apropiaţi rămâne important, însă nu de fiecare dată sfaturile venite din această direcţie sunt cele mai bune.

„În momentul în care vorbim despre latura subiectivă, vorbim despre propriile proiecţii care capătă de fapt valenţa de sfaturi. Este necesar şi de încurajat suportul din partea apropiaţilor cu conştientizarea acestor diferenţe”, mai spune Erna Constantin. 

„Unul dintre scopurile psihoterapiei este să te ajute să te ajuţi” 

Prima condiţie a reuşitei unei psihoterapii este să vrei să fie ajutat, fiindcă vindecare cu forţa nu se prea poate (decât în cazuri extreme, iar atunci este vorba mai degrabă de o ameliorare, decât de o vindecare propriu-zisă).   „Psihoterapia nu poate avea succes dacă nu vrei să fii acolo. Deşi cred că toată lumea poate beneficia de psihoterapie, rezultatele întârzie să apară doar în condiţiile în care nu există orientare în acest sens. În primul rând, este esenţial ca persoana să nu se simtă constrânsă în a face o programare. Din motive de îngrijorare şi de dragoste, părinţii îi forţează pe copii şi adolescenţi să intre în terapie înainte de a fi pregătiţi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru adulţi când partenerii, prietenii sau rudele lor îi presează în acest sens. Unul dintre scopurile psihoterapiei este să te ajute să te ajuţi”, mai spune psihologul. 

Nimeni nu spune că este uşor să treci prin psihoterapie, dar, cu siguranţă, la sfârşitul ei, dacă ai într-adevăr parte de o intervenţie avizată, te vei simţi uşurat.

„Realizarea progresului în terapie este întotdeauna interesantă şi semnificativă. Totuşi, uneori, realizarea conştientizării necesită curaj. Accesarea amintirilor şi a experienţelor sau schimbarea unui stil comportamental poate fi o  încercare supărătoare - chiar copleşitoare. A fi în terapie reduce simptomele şi ajuta în reechilibrarea psihoafectivă, dar este benefic să se ştie că aceast proces poate uneori să fie neclar”, mai spune Erna Constantin 

"Aşteptările nerealiste pot fi rezistenţe care pot sabota procesul psihoterapeutic"

Potrivit specialistului, pentru ca psihoterapia să fie o reuşită, este necesar ca cel care apelează la psihoterapeut să aibă şi o curiozitate a lumii sale interioare, un interes în înţelegerea a ceea ce îl motivează şi să tolereze un grad moderat de frustrare.

„Iar aici se sparge mitul conform căruia doar persoanele <<slabe>> merg la psiholog. Acestea nu sunt decât etichete care au început din ce în ce mai mult să se estompeze şi în România. Pe de altă parte, aşteptările nerealiste pot fi rezistenţe care pot sabota procesul psihoterapeutic. Stabilirea obiectivelor realiste poate face psihoterapia o experienţă câştigătoare. Schimbarea nu se întâmplă peste noapte. Nici dezvoltarea înţelegerii. Cel mai greu este înlocuirea comportamentelor vechi cu cele noi, mai ales când acestea au devenit automatisme cu mult timp în urmă, s-au menţinut şi s-au perpetuat”, arată specialistul.

Dar cum îţi dai seama că ai sau nu nevoie de ajutor de specialitate? Specialistul dă câteva exemple de situaţii în care ar trebui să ceri ajutor.

„Psihoterapia este utilă în situaţii de disconfort psihic şi emoţional: de la depresie şi anxietate, la tulburări ale somnului, fobii, atacuri de panică, traume şi până la analizarea stilului de relaţionare – în cuplu sau în diverse cercuri sociale. Mulţi oameni se confruntă cu perioade de stres, tristeţe, durere şi conflicte. Senzaţia de a fi depăşit de exemplu de frică, furie sau de tristeţe în mod regulat ar putea indica o problemă care stă la baza: catastrofizarea. Când apare o provocare neprevăzută, presupuneţi imediat că va avea loc scenariul cel mai grav? Această formă intensă de anxietate, în care fiecare îngrijorare este supradimensionată şi tratată ca un rezultat realist, poate fi cu adevărat problematică”, spune psihologul.

"Chiar dacă poate exista tendinţa de a crede că aceste sentimente vor dispărea singure, nu este întotdeauna aşa"

Nu doar gandurile şi reacţiile care ne surprind şi in care nu ne mai recunoastem pe noi inşine ar trebui să ne spună că avem nevoie de psihoterapie, ci şi dificultăţile de adaptare la schimbările dramatice survenite în viaţa noastră.   „Durerea în urma decesului unei persoane dragi, o ruptură a unei relaţii sau o pierdere a locului de muncă pot fi motive suficiente pentru a solicita ajutor specializat. Însă, chiar dacă poate exista tendinţa de a crede că aceste sentimente vor dispărea singure, nu este întotdeauna aşa. Sentimentul generat de o pierdere poate afecta funcţionarea zilnică şi chiar  poate conduce la dorinţa persoanei de a se izola. Dacă persoana observă că nu se mai implică în lucrurile care înainte îi făceau plăcere sau dacă că cei din jurul acesteia  au observat că se retrage, atunci ar  putea fi un moment în care alături de un psihoterapeut s-ar putea ajuta în analizarea modului în care evenimentul afectează în continuare. Pe de altă parte, unii oameni răspund la pierdere cu o reacţie exagerată de apropiere sau, după caz, de distanţate fată de  prieteni şi cunoştinţe sau cu incapacitatea de a dormi. Acestea sunt, de asemenea, semne că este timpul pentru ajutor de specialitate”, arată specialistul.

"Atât foamea compulsivă, cât şi lipsa poftei de mâncare pot fi semne că o persoană se confruntă cu un disconfort emoţional"

Dependenţa de alcool sau de droguri, pofta exagerată de mâncare, sau, din contră, lipsa ei, reducerea semnificativă a performanţelor în muncă sunt alte câteva unde ar putea fi nevoie de psihoterapie.

„Consumul de alcool în cantităţi mari sau consumul de droguri pot fi indicatori, în unele cazuri, a dorinţei de amorţire a sentimentelor dificil sau dureros de accesat. La fel se poate întâmpla şi în cazul schimbărilor de apetit. Atât foamea compulsivă cât şi lipsa poftei de mâncare pot fi semne că o persoană se confruntă cu un disconfort emoţional şi/sau cognitiv.   Schimbările în performanţa muncii sunt frecvente în rândul celor care se confruntă cu probleme emoţionale sau psihologice. Astfel, ar putea să existe dificultăţi de concentrare a atenţiei, ar putea exista momente neobişnuite de deconectare şi o scădere aparent inexplicabilă a calităţii muncii. Acestea pot fi alte indicii care pot desemna că este momentul pentru a solicita ajutor specializat”, mai spune specialistul  

Şi nu în ultimul rând, relaţiile tensionate de familie şi, mai ales, traumele survenite pe fondul aestora necesită, de cele mai multe ori, psihoterapie.

 „Dificultăţile de relaţionare, de comunicare şi nesiguranţele apărute în cuplu sau în familie sunt alte motive pentru care oamenii aleg să apeleze la un psihoterapeut. Deci, care sunt semnele că este timpul pentru o programare la psihoterapie? Orice simptom care este resimţit ca având o intensitate suficient de mare pentru a crea disconfort de ordin psihoafectiv, cognitiv sau comportamental”, încheie psihoterapeutul Erna Constantin.

Articol de Cristina Stancu

Citeste mai mult in Adevarul

Please follow and like us:
0